Cercetătorul Gilbert Durand face o incursiune în mentalitatea mitului, fiind ghidat de anumite criterii:
universalitate, structură și contextul sociologic. Aceste criterii ajută la perceperea arhetipului ca ceva viu, în
dinamica repetitivă, care coagulează ritualul și istoria. Atitudinea abordată din optica psihologică relevă
imaginile ce concentrează admirația și frica; iar randamentul socialului oferă o punte spre pedagogie. Din
lucrările sale deducem că metodologic arhetipologia are drept scop sondarea mitului într-un mod complex și
unitar, care percepe conexiuni cu alte culturi, în felul acesta apare omogenitatea unei mari culturi – cea a
omenirii. Mitul în viziunea lui C. Lévi-Strauss este un măr al discordiei, ce derivă din variate valențe de
înțelegere. Charles Mauron analizează dinamica mitului, ținând cont de analogiile raționale și de cele din
lumea fantasmelor. Cercetătorii Pierre Brunel, Claude Pichois, André-Michel Rousseau stipulează o anumită
ordine cu privire la coordonatele interpretării dihotomiei mit-literatură. La Pierre Albouy mitul derivă din
domeniul religios și ritualic, ce reconstruiește perspectiva ontologică. Această viziune este cooptată și de
André Dabezies care precizează că selecția simbolică în mitul literar depinde de situațiile dintr-o colectivitate
sau alta. Respectiv mitul literar servește ca un retrovizor social.
The researcher Gilbert Durand gained an insight into the mentality of myth, being guided by certain
criteria: universality, structure and sociological context. These criteria help to perceive the archetype as
something alive, in repetitive dynamics, which coagulates ritual and history. This attitude, guided by a
psychological approach, reveals images that bring together both admiration and fear, while social
performance provides a bridge to teaching. From his works we conclude that, methodologically, the
archetypology aims to probe myth in a complex and unitary way, while perceiving connections with other
cultures; it is in this way that emergence of a great cultural homogeneity is propelled, as a culture of
humanity. The myth in the view of C. Levi-Strauss is an apple of discord, which derives from various
valences of understanding. Charles Mauron analyzes the dynamics of myth, taking into account rational
analogies and those of a fantasy world. Researchers Pierre Brunel, Claude Pichois, André-Michel Rousseau
promote a certain order in respect to interpretation coordinates of the myth-literature dichotomy. In Pierre
Albouy, myth derives from the religious and ritual area, which reconstructs the ontological perspective. This
view is also maintained by André Dabezies, who states that symbolic selection in literary myth depends on
the situation in one community or another. Thus, literary myth serves as a social mirror.
