În condițiile create de tehnologiile digitale de comunicare, convergența media în Republica Moldova pătrunde cu siguranță în instituțiile mediatice și le supune unor schimbări organizatorice, de structură, de management; influențează procesul de producere media, psihologia creației jurnalistice, prezentarea realității și perceperea ei de către publicul consumator. Noul fenomen pune stăpânire pe spațiul informațional conform unor legi ce se formează în mod obiectiv în urma reacțiilor ce se produc pe multiple planuri: novații tehnologice; interes politic și economic; stări culturale și implicații sociale. În RM convergența media are aceleași repere evolutive ca și în SUA și în UE. Mai întâi s-a produs convergența serviciilor, a structurilor economice cu răspundere limitată, care s-au format la începutul anilor ”90 ai mileniului trecut și prestau programe de televiziune prin cablu. Convergența serviciilor s-a dezvoltat grație rețelelor și terminalelor numerice și a căpătat dimensiuni economice și culturale. Evoluția mijloacelor tehnice de telecomunicație a stimulat convergența rețelelor care a condus la trecerea de la semnalul analog la cel numeric. Convergența sistemelor tehnice inginerești, confecționarea calculatoarelor electronice de mici dimensiuni, încorporate în aparate telefonice, dotate cu camere de luat vederi, a oferit oportunități mari pentru obținerea, prelucrarea și difuzarea informației, pentru comunicarea interactivă jurnalist–auditoriu. Toate împreună au provocat noi dimensiuni fenomenului convergenței media, care pornește din unirea posturilor de radio cu cele de televiziune. Operațiile unirii instituțiilor mediatice au fost efectuate în RM de oamenii politici și de cei de afaceri. Ele au produs efecte în lanț și, fiind catalizate de luptele pentru putere, s-au extins asupra sistemului media în întregime, a calității produselor jurnalistice, a relațiilor producători-consumători de informații.
Under the conditions created by digital communication technologies, media convergence in the Republic of Moldova (RM) confidently penetrates the media institutions and subjects them to organisational, structural and management changes; it influences the process of media production, the psychology of journalistic creation, the presentation of reality and its perception by the consumer audience. The new phenomenon takes over the information space, in accordance with certain laws that are formed objectively as a result of reactions that occur on multiple levels: technological innovations, political and economic interest, cultural states and social implications. In the RM, media convergence has the same evolutionary milestones as in the US and the EU. First, there was the convergence of services of the limited liability economic structures, which were formed in the early '90s of the last millennium and were offering cable television programmes. The convergence of services has developed due to digital networks and terminals and has acquired economic and cultural dimensions. The evolution of technical means of telecommunication stimulated the convergence of networks that led to the transition from analogue to digital signal. The convergence of technical engineering systems, the production of small electronic computers, incorporated in telephones, equipped with cameras, has offered great opportunities for obtaining, processing and disseminating information, for interactive communication between the journalist and the audience. Altogether, they have generated new dimensions to the media convergence phenomenon, which started from merging radio and television stations. The operations of merging media institutions were carried out in the RM by politicians and businessmen. This has created chain effects and, being catalysed by power struggles, spread over the entire media system, the quality of journalistic products, and the producer – data consumer relationships.
