În articol este abordată problema privind formarea elevului-cititor în raport cu teleologia şi conţinuturile educaţiei
literar-artistice. Iniţial, se face o trecere în revistă a mai multor opinii ce aparţin diferiţilor metodişti cu privire la importanţa,
scopul şi modul de studiere a literaturii în şcoală. Pornind de la teoria lecturii (P.Cornea), de la teoria receptării
(W.Iser, H.R. Jauss), de la teoria educaţiei literar-artistice (Vl.Pâslaru), autorul scoate în evidenţă mai multe lacune atestate
în procesul studierii/receptării literaturii în şcoală. În continuare, sunt propuse un şir de repere metodologice privind
stimularea la elevi a interesului de lectură, interacţiunea dintre explicare, comprehensiune şi interpretare. Este
oferită o tipologie de sarcini extratextuale, intratextuale şi intertextuale care contribuie la receptarea adecvată, creativă a
operei literare.
In this article there is insisted on developing the reader-stu
dent in relation to teleology and literary-artistic education.
First of all there are pointed out a couple of opinions belonging to different methodists, about the importance, goal,
and the way of examining literature in school. The author is highlighting some gaps that are attested in the process of
study/reception of literature in school. In his research he
is based on the lecture-theory (P.Cornea), on the reception
theory (W.Iser, H.R. Jauss), on the literary-artistic theory (Vl.Pâslaru). Further, there are suggested some methodological
clues that stimulate the student interest toward reading, th
e interaction between explanation, understanding and interpre-
tation. There is also provided a typology of extratextual, intr
atextual and intertextual task
s that contribute to adequate,
creative literary work reception.
