SEMNIFICAŢIA ŞI ROLUL MOTIVELOR HULIGANICE ÎN CONTEXTUL INFRACŢIUNII PREVĂZUTE LA ART.287 CP RM

Abstract

În afară de vinovăţie, care este obligatorie în toate cazurile, pentru existenţa componenţei de infracţiune legiuitorul poate să mai stabilească (explicit sau implicit) anumite cerinţe esenţiale necesare pentru întregirea laturii subiective. Un exemplu în acest sens este infracţiunea de huliganism. Deşi legiuitorul nu a prevăzut expres în dispoziţia art.287 CP RM motivele huliganice printre cauzele interne ale actului de conduită, acestea decurg din materialitatea faptei incriminate, considerent din care motivele infracţiunii de huliganism trebuie să constituie obiect al probatoriului. În contradicţie, în practica de urmărire penală şi în cea judiciară de cele mai dese ori nu se ţine cont de această realitate juridică. Mai mult ca atât, în actele procedurale emise de subiecţii oficiali de aplicare a legii penale se relevă că făptuitorul actelor de huliganism săvârşeşte fapta fără careva motive. Astfel, în prezentul demers ştiinţific, conceput din perspectivă teoreticopractică, autorul aduce argumente pertinente în vederea înlăturării acestei viziuni stereotipice, apelând la diferite sisteme de referinţe: psihologic, criminologic şi juridic. De asemenea, în studiul de faţă se probează că tocmai motivele huliganice prin natura lor sunt incompatibile cu alte motive care pot să impulsioneze conduita infracţională.

In the realm of subjective side of the criminal offence (the element of Mens Rea) not only the item of culpability must be established, in such a manner the legislator explicitly or implicitly institutes also respecting of other substantial requirements which fulfillm ent is necessary for Mens Rea. A relevant example constitutes the criminal offence of hooliganism. Despite the fact that the legislator has provided in the disposition of the article 287 CC RM the hooligan reasons as the internal causes of the criminal misconduct, they are flowing from the material element of the criminal misdeed, and logically the hooligan criminal reasons must constitute the object of proof in the realm of criminal proceeding. By contrast, in the practice of criminal prosecution as well as in judicial practice often the juridical reality is negated, more than it, the procedural acts of the legal professionals contains the indication that the act of hooliganism is committed without any motive. As a result, this sc ientific study which is based on theory and practice of hooliganism offences, the author tries to eliminate the stereotypic vision by means of a complex criminological, psychological and legal research. At the same time, there is proved that the hooligan criminal reasons by their nature are not compatible with other reasons which can provoke the criminal misconduct.