PRACTICI SOCIALE ȘI IMPLICAȚII ALE REPREZENTĂRII „ CELUILALT ” ÎN CONSTRUCȚIA REPREZENTĂRII SOCIALE A PANDEMIEI COVID - 19

Show simple item record

dc.contributor.author Cojocaru, Natalia
dc.date.accessioned 2021-04-06T12:19:44Z
dc.date.available 2021-04-06T12:19:44Z
dc.date.issued 2020
dc.identifier.citation COJOCARU, Natalia. Practici sociale și implicații ale reprezentării „celuilalt”în construcția reprezentării sociale a pandemiei Covid-19. In: Studia Universitatis Moldaviae. Seria Ştiinţe ale Educaţiei: Pedagogie. Psihologie. Revistă științifică. 2020, nr. 11. pp. 50 - 58. ISSN 1857-2103. en
dc.identifier.issn 1857-2103
dc.identifier.uri http://studiamsu.eu/nr-5145/
dc.identifier.uri htt p://doi.org/10.5281/zenodo.4557108
dc.identifier.uri http://dspace.usm.md:8080/xmlui/handle/123456789/4079
dc.description.abstract În cadrul acestui articol vom examina cum se prezintă pandemia COVID-19 ca un „obiect sensibil” și cum acest obiect social de reprezentare generează „ reprezentări sociale polemice”(„RS polemice”), dat fiind controversele medicale, sociale și religioase. Pentru început,vom argumenta de ce, în viziunea noastră, pandemia este un „obiect sensibil” și cum se răsfrânge acest fapt asupra unei reprezentări sociale în germene. Deoarece nu vorbim despre o reprezentare articulată în imaginarul social, ci despre una în construcție, vor fi analiz ate aspecte relevante în procesul de articulare a reprezentării despre pandemie (conținuturi reprezentaționale preexistente, semnificații atribuite noilor practici sociale și implicațiia le acestor practici la nivel intergrupuri), în vederea clarificării unor direcții pentru studiul empiric pe care intenționăm să-l realizăm. Trei practici sociale pe care le considerăm definitorii în construcția reprezentării despre pandemie, implicit cu efecte intra-și intergrupale, ar fi: 1) purtatul măștii, 2) distanțarea fizică și 3) autoizolarea. Toate trei însă par să fie integratecu dificultate (deocamdată) în sistemul de practici sociale existente. en
dc.description.abstract This article examines how the COVID-19 pandemic is presented as a “sensitive object” and how this social object of representation generates “polemic social representations” (“polemic SR”) given the medical, social and religious controversies. To begin with , I will argue why the pandemic is a “sensitive object” and how this generates the elaboration of a new representation. Therefore, given that the representation of the pandemic is not well articulated in the social imaginary, I will analyse some aspects re garding the process of its elaboration (pre-existing representational contents, meanings attributed to new social practices, and implications of these social practices at the intergroup level) in order to outline some directions for the intended empirical study. I have looked, in particular, at three social practices that I consider defining in the construction of the representation of the pandemic, implicitly with intraand intergroup effects: 1) mask wearing 2) physical distancing and 3) self-isolation. All three seem to be hardly integrated (for the time being) into the existing system of social practices.
dc.language.iso ro en
dc.publisher CEP USM en
dc.subject pandemia COVID - 19 en
dc.subject COVID - 19 pandemic en
dc.title PRACTICI SOCIALE ȘI IMPLICAȚII ALE REPREZENTĂRII „ CELUILALT ” ÎN CONSTRUCȚIA REPREZENTĂRII SOCIALE A PANDEMIEI COVID - 19 en
dc.title.alternative SOCIAL PRACTICES AND IMPLICATIONS OF THE REPRESENTATIONS OF THE OTHER IN THE GENESIS OF THE SOCIAL REPRESENTATION OF COVID - 19 PANDEMIC en
dc.type Article en


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account