Relaţia ambivalentă dintre antropologie şi dezvoltare îşi are originile în cadrul proiectelor administrative coloniale
de guvernare şi limitrofe cu acestea, în proiectele de îmbunătăţire a vieţii sociale, ceea ce a determinat apariţia, imediat
primului război mondial, a unei subdiscipline antropologice, şi anume – antropologia aplicată. Mulţi dintre autorii consacraţi
domeniului descriu relaţia dintre antropologie şi dezvoltare. Chiar şi cu acceptarea antropologilor în echipele
marilor agenţii ale dezvoltării, mulţi autori încă descriu relaţia „neliniştită”, „dificilă” dintre câmpul antropologic şi cel
al dezvoltării, cel din urmă considerat de către James Ferguson, „diavolul geamăn” al primului. Anume aceste dispute,
conform lui Doughty, devin caracteristici integrale ale relaţiei. Dincolo de aportul pe care îl poate avea antropologia în
succesul politicilor dezvoltării, reprezentanţi ai acestei paradigme critică însuşi statutul ontologic al dezvoltării, considerată
timp de decenii ca descriptor adevărat al realităţii, un limbaj neutru care poate fi utilizat în şi pentru diferite contexte
politice. Dezvoltarea (socială, internaţională), care serveşte unor scopuri specifice politice, nu este atât de mult preocupată
de specificul local, cât de (doar) producerea unor modele care pot fi aplicate în mai multe situaţii; pentru antropologie
specific este descoperirea diferenţelor şi adaptarea politicilor după acest sens. De cele mai multe ori, în contextul
internaţional politic şi financiar, transferele dintre guverne nu ţin cont de specificul cultural, de analizele comunităţilor
beneficiare. Utilizând munca de teren, antropologul poate face o analiză clară a diverselor comportamente, societăţi,
oferind observaţii importante întru realizarea cu succes a proiectelor de dezvoltare.
Relationship between the anthropology and development theory
has its origins in the colonial projects of governmental
administration and its ambiguous sense was enhanced by social developmental projects. Today mostly of author describe
anthropology and development theory relationship as one of the most “uneasy”, “difficult” or that who is coming from
the anthropological field of wo
rk called by James Ferguson as “Devil’s twin”.
In this sense according to Doughty, those
disputes became part of whole relationship. Besides the fact that anthropology can be important to increase the success
of development policies, many representatives of Anthropology
of Development criticized ontological path of this field,
used for many years as main portrayer of social reality. Development serves almost of time to the specific policy purposes,
and is not concerned about local conditions, but is interested
into the production of models whih can be applied in many
situations. While for Anthropology is important to discern
the differencies and adoption of those policies which are
compatibile with the local societal character. Using terrain wo
rk, anthropologist can make a clearer analysis of different
societal communities, behaviours; he will bring a greater observation to the economists, or developers, or to other investigations groups.