Abstract:
La începutul acestui studiu este definită noțiunea „mijlocire a săvârșirii infracțiunii”. În continuare sunt caracterizate cele două forme ale mijlocirii luării de mită sau a dării de mită: mijlocirea intelectuală a luării de mită sau a dării de
mită; mijlocirea fizică a luării de mită sau a dării de mită. Este determinat momentul de consumare a mijlocirii luării de mită sau a dării de mită pentru fiecare din aceste forme. Se analizează problema realizării parțiale a intenției în cazul pluralității de mijlocitori
. Se menționează că, dacă din cauze independente de voinţa unuia dintre mijlocitori remunerația ilicită nu a ajuns în posesia persoane imituite, fapta va fi considerată tentativă la mijlocirea luării de mită sau a dării de mită.Se demonstrează că m
ijlocitorul la darea de mită nu execută o parte a laturii obiective a dării de mită, iar mijlocitorul la luarea de mită nu execută o parte a laturii obiective a luării de mită.
Concluzia principală este că transmiterea de
către mijlocitor a obiectului material (imaterial) al luării de mită sau al dării de mită
nu poate fi calificată conform alin.(5) art.42 și art.333 CP RM sau conform alin.(5) art.42 și art.334 CP RM. Lista de modalități de complicitate din alin.(5) art.42 CP RM are un caracter exhaustiv. Orice încercare de a lărgi arbitrar această listă sau de a interpreta extensiv defavorabil noțiunea „înlăturare de obstacole”, care desemnează una dintre
modalitățile complicității la infracțiune, trebuie tratată ca ilegalitate.
Este necesară completarea alin.(5) art.42 CP RM,astfel încât transmiterea
de către mijlocitor a obiectului material (imaterial) al infracțiunii să fie specificată în această normă.