În studiul dat autorul pune în discuţie problema privind trecerea Rusiei de la medieval la modern, constatând că acest
subiect este unul complicat şi destul de controversat. Procesele istorice ce au avut loc în ţările din Europa de Vest nu pot fi
comparate cu cele care s-au petrecut în Rusia, din simplul considerent că ele s-au desfășurat în condiţiile şi sub influenţa
directă a sistemului de iobăgie, pe când „la apus de Elba” sistemul capitalist s-a statornicit când dreptul de şerbie a fost
demult lichidat. În plus, trecerea Rusiei de la medieval la modern a fost influenţată şi de diversitatea condiţiilor climaterice,
geografice şi social-economice ale teritoriului imens al statului. Procesul mai era frânat şi de diversitatea formelor de
gestiune a economiei ruse, prezenţa teritoriului cu o diversitate largă de relaţii prefeudale şi feudal-patriarhale, nivelul înalt
al centralizării puterii, implicarea permanentă a statului în procesele obiective de dezvoltare a ţării, dându-i forme specifice. Rusiei îi era specifică dezvoltarea asincronică, ce consta în statornicirea capitalismului şi, concomitent, în intensificarea sistemului de iobăgie, proces ce poate fi urmărit pe durata sec. al XVII-lea – prima jumătate a sec. al XVIII-lea
În pofida acestor factori, autorul constată să pentru perioada cercetată devin tot mai accentuate noile fenomene din
viaţa economică a Rusiei, legate de aprofundarea diviziunii sociale a muncii, raionării economice, de creşterea producţiei de mărfuri şi a schimbului, de apariţia manufacturii şi începutul constituirii pieţei în întreaga ţară. Aceste procese au contribuit la geneza, în cadrul orânduirii feudale, a noilor elemente burgheze, încă destul de slabe şi instabile.
In the given study, the author discusses the problem of Russia’s transition from the medieval to the modern period,
ascertaining that the subject is complicated and quite controversial. The historical processes in the countries of Western
Europe cannot be compared with those that took place in Russia, simply because they were under the conditions and
under the direct influence of the serfdom system, while “at the west of Elba” the capitalist system settled when the right
of serfdom was long liquidated. In addition, Russia’s transition from the medieval to the modern was also influenced by
the diversity of the natural-geographical and social-economic conditions of the huge territory of the state. The process
was also hampered by the diversity of the forms of governance of the Russian economy, the presence of the territory
with a wide diversity of pre-feudal and feudal-patriarchal relations, the high level of centralization of power, the permanent
involvement of the state in the objective development processes of the country, giving it specific forms. Asynchronous
development was specific to Russia, consisting in the settling of capitalism and concomitantly, the intensification of the
system of serfdom, a process that can be followed during the 17th – the first half of the 18th century.
Despite these factors, the author observes that for the researched period, the new phenomena in Russia’s economic
life are becoming more and more pronounced, being related to the deepening of the social division of labour, the
economic rationing, the increase of the production of goods and of their exchange, the emergence of the manufacture
and the beginning of the market formation in the entire country. These processes contributed to the genesis, within the
medieval arrangement, of the new bourgeois elements, still quite weak and unstable
