OBIECTIVE ALE PROCESULUI DE CONSOLIDARE A JUSTIŢIEI CONTEMPORANE

Abstract

În realitatea juridică națională reforma justiției este o necesitate stringentă şi inevitabilă pentru edificarea unui stat de drept în condițiile societății contemporane. La fel, finalitatea acestei reforme este o justiție eficientă şi calitativă, transparentă şi echitabilă, autoritatea căreia în mediul social demonstrează calificativele menționate. În scopul realizării unei astfel de reforme, intenționăm a identifica un sistem de obiective, aplicarea cărora caracterizează scopul urmărit de reforma în cauză. Or, strategia şi tacticile unui proces de reformă sunt inspirate din obiectivele formulate, societatea civilă având scopul de a monitoriza gradul de realizare a obiectivelor ce caracterizează un proces de reformă şi chiar de a se expune referitor la eficienț a reformei. Într-o abordare subiectivă, considerăm că aceste obiective necesită a fi realizate într-o conlucrare cu subiecții nemijlocit vizați – magistrații. În lipsa unui dialog social-profesional dintre autorii unei reforme şi subiecții activitatea cărora urmează a fi reformată, există riscuri de ineficiență a acțiunilor şi a intențiilor bune în domeniu.

Justice reform is a stringent necessity in the social and legal reality of the Republic of Moldova, being inevitable for strengthening the rule of law in the contemporary society. Also, the finality of the mentioned reform is an efficient, qualitative, transparent and fair justice, whose authority in the society proves the named peculiarities. In order to realize such a reform, we intend to identify a system of objectives, whose application represent the main features of the purpose of the mentioned reform. The strategies and the tactics of a reform process are inspired from the formulated objectives, the civil society having the role to monitor the level of implementation of the objectives specific to the reform process and to expose regarding the efficiency of the reform. In a subjective approach, we consider that these objectives have to be realized in collaboration with concerned subjects – with judges. In the absence of a social and professional dialogue among the authors of a reform and the concerned subjects, there are risks of inefficiency of the actions and of the good intentions in the mentioned field.