Până la adoptarea Legii privind modernizarea Codului civil şi modificarea unor acte legislative, nr. 133 din 15.11.2018, prevederile legale referitoare la instituţia
superficiei nu erau suficient de clare, neputându-se a determina construcţia juridică a dreptului de superficie în ansamblu, ceea ce conducea la dificultatea de a
interpreta şi a aplica corect normele legale referitoare la aceasta. Însă, începând cu 1 martie 2019, data intrării în vigoare a legii sus-nominalizate, a fost modificată noţiunea de bun imobil, noţiune care este esenţială pentru instituţia superficiei ori aceasta poate avea ca obiect material doar un bun imobil. De asemenea, au suferit modificări şi reglementările referitoare la superficie, adaptându-se noilor reglementări, dar
şi excluzându-se unele norme ambigue care făceau dificilă aplicarea legii în acest domeniu. A fost exclusă întrebarea care apărea mereu, dacă superficiarul este proprietar al construcţiei ori doar un posesor al acesteia, astfel că legiuitorul a prevăzut ca acesta să fie considerat, pe întregul termen de existenţă al superficiei, ca fiind proprietar al construcţiei, exercitând atributele dreptului de proprietate cu mici
îngrădiri.
Until the adoption of the Law on the modernization of the Civil Code and the modification of some legislative acts, no. 133 of 15.11.2018, the regulations regarding the institution of superficies were
not sufficiently clear, being unable to determine
the legal construction of superficies right as a whole, which led to the difficulty of correctly interpreting and applying the legal norms regarding it. However, starting with March 1, 2019, the date
of entry into force of the above-mentioned law,
the notion of immovable property has been modified, a notion that is essential for the institution of superficies, institution that can have as material object only an immovable property.
It was modificated and the regulations regarding
the superficies, adapting to the new regulations,
but also excluding some ambiguous regulations
that made difficult to apply the law in this area. It
was excluded the question that always appeared,
if the owner of the superficies is the owner of the
construction or only a possessor, so that the legislator stipulated that he would be considered,
during the entire existence of the superficies, as
the owner of the construction, exercising the attributes of property rights with some restrictions.
