DIMENSIUNEA JURIDICO-CIVILĂ A CONVERSIUNII. ASPECTE DE DREPT COMPARAT

Abstract

Prezentul demers științific este consacrat unor probleme ce țin de clarificarea conceptului de natură juridicăa conver-siunii. Se menționează că această ipotetică instituție juridică nu este analizată în mod uniform de către doctrina statelor lumii, dar nici nu are o prezentare precisă în legislațiile diferitor state. Mai mult, există sisteme de drept care nu o consacrăexpres ori tacit. În această ordine de idei, accentul s-a plasat pe necesitatea de „vindecare” juridică a actelor lovite de nulitate absolută, în special aducându-se ca exemplu soluțiile optime identificate de către legiuitori și doctrinari privindaplicarea acestei construcții juridice. Se demonstrează că este importantă, deși extrem de dificilă, implementarea acestui mecanism juridic la stadiul actual al formatului normativ național, atât timp cât natura juridică a conversiunii rămâne incertă. Drept un imperativ al cercetării științifice se impune necesitatea de coagulare a tuturor viziunilor privind natura juridică a conversiunii, în vederea obținerii unei optici uniforme. Se demonstrează multipolaritatea naturii juridice a conver-siunii, privită uneori ca modalitate de îndreptare a cauzelor de nulitate, alterori ca excepție de la principiul quod nullum est, nullum producit effectum ori ca modalitate de înlăturare a efectelor nulității actului juridic civil, fie ca principiucare înlătura regula quod nullum est, nullum producit effectum ori ca principiu care menține efectele actului lovit de nulitate. Acestea rămân a fi doar câteva dintre soluțiile date de doctrină, care nu s-a focusat cu precădere pe acest segment fragil. Se menționează că legea civilă a Republicii Moldova nu acoperă reglementarea juridică a conversiunii, deși anumitededucții pot fi efectuate. Se demonstrează că conversiunea are o importanță remarcabilă într-un sistem de drept și că introducereaunor reglementări legale exprese nu reprezintă doar un exercițiu intelectiv, dar și o necesitate juridică.

This scientific research is devoted to issues related to the clarification of the legal concept of conversion. It has been mentioned that this hypothetical legal institution is not uniformly analyzed by the doctrine of the states of the world, nor does it have a precise presentation in the laws of different states. Moreover, there are systems of law that do not expressly or tacitly consecrate it. In this context, emphasis was placed on the need for legal "healing" of acts of absolute nullity, in particular by exemplifying the optimal solutions identified by legislators and doctrines regarding the application of this legal construction. It has been demonstrated that it is important, although extremely difficult, to implement this legal mechanism at the current state of the national regulatory format, as long as the legal nature of the conversion remains uncertain. An imperative of scientific research has placed the need to coagulate all the views on the legal nature of conversion in order to obtain a uniform optician. It has been shown the multipolarity of the legal nature of conversion, which is sometimes seen as a way of redressing the causes of nullity, as well as exceptions to the principle of nullum est, nullum produit effectum, or as a way of removing the effects of the nullity of the civil legal act, or a principle that removes the rule quod nullum est, nullum produit effectum, or the principle that maintains the effects of the act of nullity, and these remain only a few of the solutions given by the doctrine, which was not particularly focused on this fragile segment. It was mentioned that the civil law of the Republic of Moldova does not cover the juridical regulation of the conversion, although certain deductions can be made, as it was stated in the present scientific research. It has been shown that conversion has a remarkable importance in a legal system and that the introduction of explicit legal regulations is not only an intellectual exercise but also a legal necessity.