În literatura de specialitate străină, pozițiile
autorilor
care privesc corupția ca pe o stare a societății, ca pe un fenomen social se apropie de pozițiile celor care abordează corupția ca pe un abuz de putere sau un abuz de serviciu. Deosebirea constă în aceea că primii consideră corupția stare a societății, fenomen social, pe când ultimii privesc corupția ca pe o faptă. Interpretarea îngustă a noțiunii de corupție reduce această noțiune la înțelesul de „corupere (mituire)”. Adepții
interpretării pe larg a noțiunii de corupție consideră că această noțiune se referă nu doar la corupere (mituire), dar și la alte fapte. Soluția
aurea mediocritaseste cea care ar trebui să rezulte din îmbinarea interpretării înguste cu interpretarea pe larga respectivei noțiuni. Termenul „corupție” nu se poate referi la o singură componență de infracțiune. Acest termen poate desemna un grup de fapte infracționale sau non-infracționale. Nu mai este de actualitate conceptul de corupție consacrat în art.2 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei,
nr.90 din 25.04.2008.Noțiunea de corupție ar putea fi asemuită cu noțiunea de terori
sm în sensul art.3 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, nr.120 din 21.09.2017. Așadar, corupția reprezintă un fenomen social. Părțile integrante ale acestui fenomen social sunt ilegalitățile –penale sau nepenale –cu caracter corupțional. Faptele penale și faptele contravenționale, enumerate în alin.(2) și (3) art.44 al Legii nr.82/2017, formează conținutul noțiunii de corupție în sensul acestei legi. Toate celelalte fapte exced sfera noțiunii în cauză. Anume aceasta este interpretarea pe care o oferă legislația în vigoare a Republicii Moldova. Nu poate exista un conținut universal al noțiunii de corupție care să satisfacă cerințele tuturor actelor normative care o vizează. Corupția este un fenomen al cărui conținut trebuie stabilit în funcție de timpul, locul și contextul în care acesta se manifestă.
Foreign authors who regard corruption as a societal
traitand a social phenomenon are pretty much similar in their
judgement with the ones that describe corruption as abuse of power or abuse of position. The distinction between the
two approaches is that, meanwhile, in the first case corruption is considered a social expression, in the second
one, corruption is seen as an act, or series of acts. The narrow interpretation of the concept of corruption reduces this term to
the meaning of
“
bribery”. The advocates of the broad interpretation of the
concept
consider that the term refers not only to the act of bribery,
but also to a series of acts. The aurea mediocritas solution to this dilemma will
result from
combining
both the narrow and broad interpretations. The concept of “
corruption” can never alude to one single offence component. Instead, itmay make reference to a series of criminal or non-
criminal offences. The definition of the concept of corruption referred to in art.2 Law No.90 of 25.04.2008 on preventing and combating corruption is no longer in force. Within the meaning of art.3 Law No.12
0 of 21.09.2017 on preventing and combating terrorism, the
concept of corruption could be likened to the concept of terrorism. Corruption is therefore a social phenomenon. The components
of this social phenomenon are the wrongdoings of corrupt nature, either
criminal or contraventional. The criminal and
contraventional offences referred to at par.(2) and par.(3)art.44 Law No.82/2017 shape the content of the definition of
the concept of corruption as interpreted by this law and this version is actually the
one
generally
applied in the
Moldovan legislation in force. Other
wrongdoings
referred to in this law
do not fit with the content of the definition of
the concept of corruption. It is mostly impossible
to find
a universal
definition
of the concept of corruption that
would satisfy
the requirements of all normative
documents
that
apply
to
the term. Corruption is a phenomenon
the
content
of
which
may
be determined by the
time, placeand context in which it manifests itself.
