Evoluția Organizației
Națiunilor Unite
fiind un proces perma
nent de adaptare la noi responsabilități, constrângeri și
raporturi de forță și influență între membrii săi, reforma
acesteia
a fost și ea o preocupare constantă în interiorul sistemului și în afara acestuia. Prezentă pe toate continentele și în toate te
mele de rezonanță globală,
O
rganizația a fost expusă continuu atitudinii critice și monitorizării publice. Prin urmare, analiza diverselor etape ale existenței sale și a scenarii
lor de reformă se regăsește atăt în cercetările efectuate că către mediul a
cademic, în propunerile statelor membre, cât
și
în
programe
le
elaborate de Secretariat.
Astfel, în acest articol ne vom referi la modificările ansamblului de forțe ce determină necesitatea reformei, care
sunt în aceeași măsură și resurse motivaționale și
operaționale ale schimbării.La fel, vom reliefa opiniile cercetătorilor
în domeniu privind impactul acestei schimbări profunde asupra profilului unei organizații interstatale create
după principiul suveranității naționale.
Reforma sistemului ONU ar trebu
i să privească acele orientări și evoluții instituționale care să-i permită o dezbatere
democratică,
în care strategiile de dezvoltare să se raporteze și la respectarea dreptului și normelor de echitate inter-naționale.
As the United Nations
evolution is a permanent process of adapting to new responsibilities, constraints and
relationships of force and influence among its members, reform has also been a constant concern within and outside the
system. Present on all continents and in issues of global resonance, the organization has
been continuously exposed to
research and public interest. As a result, stages of its existence and reform strategies are subjects of various scientific
studies, of the proposals of the Member States and also of the programs developed by the Secretariat.
Thus, in this article we refer to the changes in the set of forces that determine the necessity of the reform, which are
equally motivational and operational resources of change, as well, are emphasized researcher’s opinions regarding the
impact of global issues on the profile of an intergovernmental organization, created according to the principle of
national sovereignty.
The reform of the UN system should focus on institutional progress and targets that will lead it to a democratic
debate which address as well the development strategies related to the compliance with the equity international law and
regulation.
