Termenul responsabilitate este unul dintre cuvintele semnificative în domeniul justiției și al dreptului, fiind pe larg
cercetat în doctrina juridică. În prezenta lucrare sunt analizate numeroase definiții și explicații ale acestui termen formulate
de specialiști în domeniul dreptului, scopul urmărit fiind de a evidenția deosebirile dintre responsabilitate în sens
de răspundere juridică (ca obligație de a răspunde pentru o faptă comisă și de a repara prejudiciul cauzat astfel) și responsabilitate
în sens de atitudine conștientă și asumată față de acțiuni legale. Primul caz este specific pentru realizarea
normelor imperative (regăsite preponderent în dreptul public), iar cel de-al doilea caz – pentru realizarea normelor permisive
(regăsite preponderent în dreptul privat). În ultima situație inițiativa subiecților privați este decisivă. Demersurile
științifice din prezenta lucrare nu se limitează la enumerarea definițiilor relevante formulate de autori autohtoni și străini,
dar reprezintă o investigare complexă a conceptului răspunderii juridice, prin diferite metode: analiza, sinteza, metoda
logică, comparativă și sistemică. În asemenea mod, propunem propriile definiții și invocăm cele mai importante caracteristici
ale răspunderii juridice, principiile specifice acestei categorii juridice și formulăm concluzii originale, bazate pe
aspecte teoretice și practice și pe aprecieri proprii argumentate.
The present scientific research aims to create a complex reflection study on the issue of rights and obligations
generated by treaties for non-member states as well as on the importance of expressing consent by third states or by
third party intergovernmental organizations. Thus, the text of both the Vienna Convention on the Law of Treaties of
1969 and the Vienna Convention on the Law of Treaties between States and International Organizations or International
Organizations of 1986 (not yet in force) had been analyzed, highlighted relevant types of international treaties and
examined the practice of the International Court of Justice. At the same time, this paper counterarguments some
theoretical opinions regarding the relevance of the case of the Free Zone of Upper Savoy and the District of Gex
(Permanent Court of International Justice, 1932) in the case of pacta in favorem tertii
