În articol sunt abordate posibilităţile investigaţionale ale modelelor elaborate de K.Popper şi G.Bachelard, ce se înscriu în orizontul cercetării interdisciplinare. Atât metoda raţionalismului critic a lui K.Popper, cât şi metoda recurentă
a lui G.Bachelard utilizează din plin resursele cunoaşterii raţionale, obiective. Anume natura acesteia a permis transformarea
metodologiei interdisciplinare în tehnologie de producere a cunoştinţelor prin computere, fapt ce a dus la progresul
civilizaţiei, concomitent cu criza culturii. Specialistul, în interdependenţă cu computerul, a devenit instrument comod în rezolvare a problemelor civilizaţionale, omul, însă, cu problemele sale legate de cultură: finalitatea existenţei,realizarea de sine spirituală ş.a., este pus în sarcina cercetărilor transdisciplinare.
The current article focuses on possibilities of research offered by the models, developed by K.Popper and G.Bachelard,
as placed in the sphere of interdisciplinary study. Both the method of critical rationalism by K.Popper, as well as the
recurrent method of G.Bachelard use abundantly the resources of rational, objective knowledge. It is the nature of the
latter that allowed for the transformation of interdisciplinary methodology into a technology of knowledge production
by computers, which lead to the progress of civilization, along with the crisis of culture. A specialist in computer
interdependency has become a convenient tool in solving civilization problems, whereas the man overwhelmed by his
cultural problems – the finality of his existence and others – falls into the realm of interdisciplinary research.
