Procesul de rusificare demarat în Basarabia încă de la 1812 a cunoscut o pantă ascendentă până la eliberarea ei în 1918. Pe lângă lichidarea deficitului de cadre de înaltă calitate, prin deschiderea școlilor agricole (ne referim aici la cele de la Grinăuți, Cucuruzeni și Purcari) țarismul urmărea și un scop mult mai subtil–cel de rusificare. Limba de predare, programa de studii, modificările efectuate în planul de studii ne fac să considerăm că unul dintre principalele obiective urmărite de țarism, prin deschiderea celor trei instituții, era deznaționalizarea românilor din Basarabia.
The process of russification, begun in Bessarabia ever since 1812, evolved along an ascending trend until the liberation of this province in 1918. Along with the goal of fulfilling the gap of highly trained specialists, by opening the agrarian schools (we refer here to those from Grinauti, Cucuruzeni and Purcari) the tsarism had a more sub
tle aim, that of russification. The teaching language, the study programme and the modifications in the educational plan, lead to the conclusion that one of the main targets of the tsarism, by opening these schools, consisted in the denationalisation of the Romanians
from Bessarabia.
