LETOPISEŢUL CA POVESTIRE FACTUALĂ

Abstract

Naraţiunea ficţională a fost un timp îndelungat obiectul atenţiei exegeţilor şi filosofilor, pe când naraţiunea factuală a rămas în umbră. Înşişi cercetătorii conştientizează neglijarea aspectelor narative ale discursului factual. Dintre aspectele cele mai importante ce vizează atât factualitatea, cât şi ficţionalitatea discursului poate fi nominalizat punctul de vedere, care, în letopiseţe, este unul extern, deşi nu este exclusă prezenţa opticii variabile. Un element inerent punctului de vedere este naratorul, deoarece identitatea acestuia, gradul şi modul în care această identitate este indicată în text formează caracterul specific al unui text. Printre alte particularităţi ce diferenţiază discursul nonficţional de cel ficţional pot fi amintite utilizarea dialogului reprodus şi absenţa monologului interior.

Une longue période la narration fictionnelle a fait l’objet d’étude des chercheurs et des philosophes, pendant que la narration factuelle a été laissée de côté. La négligence des aspects narratifs du discours factuel représente un phénomène accepté par les exégètes euxmêmes. Parmi les aspects spécifiques des discours factuel et fictionnel on peut mentionner le point de vue, qui, dans les textes historiographiques, est extérieur, même si la perspective variable n’est pas annulée. Un élément inhérent au point de vue stle narrateur, car son identité, le degré et le moyen dont cette identité se manifeste dans le texte constituent le caractère spécifique de ce dernier. D’autres particularités qui font la différence entre le discours fictionnel et le discours factuel sont la présence du dialogue reproduit et l’absence du monologue intérieur.