Acest capitol oferă o prezentare detaliată a evoluției cercetării în domeniul transferului de electroni și protoni. Printre contribuțiile semnificative se numără modelul lui Libby din 1952, pentru care R.A. Marcus, a oferit o soluție la problema conservării energiei în acest model, propunând că nivelurile de energie se pot ajusta prin fluctuații ale mediului. Henry Taube, a adus contribuții esențiale, evidențiind diferențele dintre complexele metalice de tranziție rigide și cele labile în reacțiile redox.
Se abordează și mecanismul transferului sincron al unui electron și al unui proton, o consecință a principiului Frank-Condon, care limitează numărul de electroni transferați simultan. Se menționează existența proceselor cu transfer sincron de doi electroni și importanța acestora în reacțiile enzimatice.
Un accent deosebit este pus pe compușii cu reactivitate neobișnuită și posibilitatea transferurilor sincrone multi-electroni. Sunt evidențiate, de asemenea, sistemele supramoleculare și aplicabilitatea diferită a modelelor teoretice în acest domeniu.
In capitol se menționează competițiile internaționale de nanomașini, unde sistemele supramoleculare sunt folosite în cadrul unor evenimente competitive, subliniind astfel relevanța practică și inovația continuă în acest domeniu de studiu.
This chapter provides a detailed overview of the evolution of electron and proton transfer research. Significant contributions include Libby's 1952 model, for which R.A. Marcus, provided a solution to the problem of energy conservation in this model by proposing that energy levels can adjust through environmental fluctuations. Henry Taube, made essential contributions highlighting the differences between rigid and labile transition metal complexes in redox reactions.
The mechanism of the synchronous transfer of an electron and a proton is also addressed, a consequence of the Frank-Condon principle, which limits the number of electrons transferred simultaneously. The existence of synchronous two-electron transfer processes and their importance in enzymatic reactions are mentioned.Special emphasis is placed on compounds with unusual reactivity and the possibility of synchronous multi-electron transfers. Supramolecular systems and the different applicability of theoretical models in this field are also highlighted.
The chapter mentions international nanomachine competitions, where supramolecular systems are used in competitive events, thus emphasizing the practical relevance and continuous innovation in this field of study.
