Obiectul investigaţiei de faţă îl constituie implicaţiile juridico-penale ale adoptării Legii nr.133/2016 şi a Legii nr.134/2016. Se stabileşte că obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la alin.(3) art.3301 CP RM îl constituie relaţiile sociale cu privire la buna desfăşurare a activităţii de serviciu în sfera publică, care implică inviolabilitatea secretului informaţiilor din declaraţiile de avere şi interese personale. Se arată că obiectul imaterial al infracţiunii prevăzute la alin.(3) art.3301 CP RM îl reprezintă informaţiile din declaraţiile de avere şi interese personale, informaţii devenite cunoscute în procesul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau al exercitării controlului. Se argumentează că victimă a acestei infracţiuni este persoana care are una dintre următoarele calităţi speciale: 1) subiect al declarării (inclusiv subiect al declarării, care este ofiţer de informaţii şi securitate sau ofiţer de investigaţii din cadrul unei subdiviziuni cu misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, a Ministerului Apărării, a Autorităţii Naţionale Anticorupţie,a Serviciului de Informaţii şi Securitate, a Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, a Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei ori a Serviciului Vamal); 2) membru al familiei subiectului declarării; 3)concubin/concubină al/a subiectului declarării. Sunt analizate modalităţile normative alternative ale acţiunii prejudiciabile specificate la alin.(3) art.3301 CP RM: 1) divulgare; 2) publicare. Se arată că subiectul infracţiunii specificate la alin.(3) art.3301 CP RM trebuie să aibă una dintre următoarele calităţi speciale: 1) persoană responsabilă de colectarea declaraţiilor de avere şi interese personale, desemnată de conducătorul uneia dintre organizaţiile publice în care activează persoanele care, în conformitate cu Legea nr.133/2016, au obligaţia de a depune astfel de declaraţii; 2) preşedinte, vicepreşedinte, inspector de integritate sau membru al personalului Autorităţii Naţionale de Integritate; 3) membru al Consiliului de Integritate. Se demonstrează de ce nu a fost oportună completarea art.3521 CP RM cu alineatul (2). Se stabileşte că, în cazul infracţiunii prevăzute la alin.(2) art.3521 CP RM, obiectul juridic special îl formează relaţiile sociale cu privire la încrederea publică în declaraţiile de avere şi interese personale. Se ajunge la concluzia că, în ipoteza includerii intenţionate a unor date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, infracţiunea examinată are obiect material: declaraţia autentică de avere şi interese personale. În aceeşi ipoteză produsul infracţiunii specificate la alin.(2) art.3521 CP RM îl constituie declaraţia de avere şi interese personale conţinând date incomplete sau false. Se arată că fapta prejudiciabilă
prevăzută la alin.(2) art.3521 CP RM cunoaşte două modalităţi normative cu caracter alternativ: una dintre aceste modalităţi corespunde acţiunii, iar a doua corespunde inac
ţiunii. Se relevă că scopul infracţiunii specificate la alin.(2) art.3521 CP RM se exprim
ă în scopul subiectului de a ascunde îmbogăţirea sa fără justă cauză. Se argumentează
că subiectul infracţiunii examinate are calitatea specială de subiect al declarării în sensul art.3 al Legii nr.133/2016.
The subject of the present investigation is the juridical-penal implications of the adoption of Law No.133/2016 and Law No.134/2016. As a result, there is established that the special legal object of the offence specified in par.(3) art.3301 PC RM is represented by the social relations with regard to the proper conduct of work activities in the public sector, which involves, among other thing, assuring the inviolability of secret information made in the declarations of wealth and personal interests. It is pointed out that
the immaterial object of the offence under par.(3) art.3301 PC RM
is the information from the declarations of wealth and personal interests, information that has become known in the process of performance of work duties or by exercising control. It is argued that the victim of the offence in question is the person who has any of the following special qualities: 1) the subject of made declaration (including the person working as an information and security officer or as an investigations officer within a special missions subdivision of
the Ministry of Internal Affairs, the Ministry of Defense, the National Anticorruption Authority, the Information and Security Service, the State Protection and Guard Service, of the Department of penitentiary institutions of the Ministry of Justice or the Customs Service); 2) a family member of the subject of made declaration; 3) the concubine of the subject of made declaration. There are also an
alyzed the alternative normative proceedings of the prejudicial act set forth in par.(3) art.3301 PC RM: 1) the disclosure; 2) the publication. It is shown that the subject of the offence under par.(3) art.3301 PC RM must have one of the following special qualities: 1) the person in charge of collecting the declarations of wealth and personal interests, designated by the chairman of one of the public institutions where all employees, according to Law No.133/2016, are required to file such declarations; 2) the President, the Vice President, the integrity inspector or any other member of the staff of the National Integrity Authority; 3) a member
of the Integrity Council. It is also emphasized why it was not ap propriate to supplement art.3521 PC RM with paragraph (2). It is then established that, with regard to the offence referred to at par.(2) art.3521 PC RM, the special legal object is formed by the social
relations on the public trust in the declarations of wealth and personal interests. On this issue, it is concluded that, if several incomplete or false information is intentionally included in the declarations of wealth and personal interests, the offence in question has a material object, which is the genuine declaration of wealth and personal interests. In the same line of ideas, the outcome of the of
fence specified in par.(2) art.3521 PC RM is the declaration of wealth and personal interests containing incomplete or false information. It is
argued that the prejudicial act referred to at par.(2) art.3521 PC RM has two alternative normative proceedings, of action and of inaction. It is revealed that the purpose of the offence specified in par.(2) art.352
1PC RM is manifested by the subject’s desire to cover his/her unjust enrichment. It is then established that the subject of the offence in question has the special quality of the subject of made declaration, within the meaning of art.3 of Law No.133/2016.
