Articolul examinează starea actuală a relațiilor dintre Uniunea Europeană (UE) și Rusia, evidențiind legăturile istorice, culturale, științifice și economice împărtășite, precum și implicarea lor comună în problemele globale cheie. Se subliniază rolul semnificativ jucat de Parlamentul European în conturarea și promovarea politicii externe a UE, în ciuda rolului său formal limitat în procesul decizional. Articolul identifică principalele domenii de divergență între UE și Rusia, cum ar fi politica externă, securitatea regională, valorile democratice, conflictele din Siria și Ucraina, politica energetică, securitatea cibernetică și campaniile de dezinformare. În plus, se discută impactul economic al sancțiunilor impuse de UE în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Articolul concluzionează prin sugerarea că UE trebuie să dezvolte o politică externă robustă față de Rusia, să se angajeze activ cu vecinii săi din est și să navigheze o Rusie post-Putin menținând în același timp o front unit.
The article examines the current state of relations between the European Union (EU) and Russia, emphasizing their shared historical, cultural, scientific, and economic ties, as well as their common engagement with key global issues. It highlights the significant role played by the European Parliament in shaping and promoting EU foreign policy, despite its limited formal role in the decision-making process. The article identifies key areas of divergence between the EU and Russia, such as foreign policy, regional security, democratic values, conflicts in Syria and Ukraine, energy policies, cybersecurity, and disinformation campaigns. Additionally, it discusses the economic impact of sanctions imposed by the EU in response to Russia’s aggression towards Ukraine. The article concludes by suggesting that the EU must develop a robust foreign policy towards Russia, actively engage with its Eastern neighbors, and navigate a post-Putin Russia while maintaining a united front.
