Articolul de față reprezintă o analiză a procedeelor de traducere în limba franceză a locuțiunilor frazeologice preluate din poveștile Harap Alb și Punguța cu doi bani, scrise de Ion Creangă, și a dificultăților de traducere generate de aceste locuțiuni. Locuțiunile frazeologice își asumă un rol foarte important în procesul comunicativ al personajelor unei povești. Problema traducerii frazeologice constă în a le putea înțelege în ansamblu în limba sursă și a găsi echivalența în limba țintă. Chiar dacă franceza și româna au caracteristici înrudite care manifestă o dimensiune universală (definită de lingviști ca frazeologii universale), traducerea frazeologiei rămâne oproblemă complexă. Dificultățile impuse de îmbinările fixe de cuvinte vizează transferul de sens şi a valențelorexpresive. Așadar, cea mai mare dificultate nu o reprezintă cuvintele, unitățile de cuvinte, pentru care nu există unechivalent potrivit, ci realitățile la care se referă. Prin urmare, acest studiu va arăta calea traductologică valabilăpentru a găsi echivalente frazeologice prin aplicarea diferitelor tehnici de traducere ținând cont de particularitățileformale, semantice, stilistice, culturale și funcționale ale universului frazeologic.
This article is an analysis of the French translation procedures of phraseological units excerpted from the folk tales The White Moor and The Little Purse with two Half-pennies written by Ion Creanga and of the translation difficulties posed by these units. Phraseological units play a very important role in the communicative process of fictional characters. The problem of translating phraseological units is to be able to understand them in the source language and to find their equivalents in the target language. Even though French and Romanian have related features that manifest a universal dimension (defined by linguists as universal phraseologies), translating phraseological units remains a complex problem. The translation difficulties posed by fixed word combinations concern the transfer of meaning and expressive valences. Thus, the greatest difficulty is not the words or phrases for which there is no suitable equivalent, but the realities to which they refer. Therefore, this study will show the valid translation way to find equivalents to phraseological units by applying different translation techniques, taking into account the formal, semantic, stylistic, cultural and functional peculiarities of the phraseological universe.
