Textul religios a constituit, în istoria limbii române, un model de scriere
şi pentru textele din alte registre stilistice.Însă,după secolul al XVIII-lea
stilul bisericesc devine complementar celui laic, diferenţiindu-se tot mai mult de acesta la toate nivelurile lui. Cercetarea unor tipărituri executate într-un spaţiu româ
nesc rupt de la teritoriile neamului –în tipografia exarhicească din Chişinăul secolului al XIX-lea, sub presiunea politică şi lingvistică a noilor stăpâni ruşi –poate oferi date preţioase ce caracterizează limba utilizată în această epocă în oficierea
slujbei religioase pe meleagurile Basarabiei.
Religious text was, in the history of Romanian language, a model of writing and for texts from other stylistic registers, but, after the reighteenth, the church style become complementary to the secular, differing more than it's at all levels. Research
of prints executed in a Romanian space broken from the national territories -in Exarchal Typography from Chisinau in nineteenth century, under the political and linguistic pressure of new Russian masters -can provide valuable data that characterize the l
anguage used in this era in celebration of religious services in Bessarabia.
