În spațiul est-carpatic, în urma cercetărilor arheologice, au fost documentate numeroase situri arheologice atribuite comunităților getice din sec. IV-III a. Chr. De regulă, acestea erau concentrate în „aglomerări”, care constau din fortificații, așezări deschise și, mai rar, necropole. O asemenea „aglomerare” a fost cercetată recent în preajma satului Cogâlniceni, raionul Rezina, Republica Moldova. Aici, într-un cadru natural favorabil, au funcționat patru așezări și o fortificație, care, conform materialelor recuperate, pot fi încadrate în sec. IV-III a. Chr. O atenție sporită în procesul de cercetare a fost acordată fortificației din punctul „Cetățuie”, unde au fost realizate prospecțiuni aeriene și măsurători geofizice, precum și un sondaj arheologic. Rezultatele obținute au demonstrat caracterul de „refugiu” al acestei fortificații, care putea adăposti, în caz de pericol, comunitățile din așezările deschise din preajmă.
In the Eastern Carpathian area, as a result of archaeological research, many archaeological sites were discovered, which were attributed to the Getae communities of the 4th-3rd centuries BC. They are usually concentrated in “agglomerations”, which consist of hillforts, open settlements and, less often, necropolises. Such an “agglomeration” was recently investigated near Cogâlniceni village in the Rezina district, Republic of Moldova. Here, in a favourable natural environment, there were four settlements and a hillfort, which, according to the materials found, can be dated to the 4th-3rd centuries BC. Particular attention in the process of research was paid to the hillfort “Cetățuie”, where aerial and geophysical surveys were carried out, as well as a trial trench. The results obtained indicate that this hillfort served as a refuge, which sheltered the communities from the surrounding open settlements in times of danger.
