Scopul acestui studiu constă în: cercetarea ştiinţifică a portretului psihologic al victimei determinării la sinucidere (art.150 CP RM) prin oferirea explicaţiilor psihologo-psihiatrice, precum şi medico-legale relevante momentului formării şi luării deciziei suicidare la victimă. În special, mesajul este dedicat aspectelor contradictorii de delimitare a suicidului
voluntar, a determinării la sinucidere de omorul intenţionat al victimei săvârşit prin forţa lui fizică. În acest sens, autorul a aderat la opiniile doctrinare care promovează ideea că factorii interni (cum ar fi patologia psihiatricăla victimă) este una determinativăla săvârşirea actului suicidar „voluntar”, iar factorii sociali (externi) sunt caracteristici determinării la sinucidere în sensul art.150 CP RM, cu condiţia că aceşti factori sunt „necesari” şi „suficienţi” (condiţie
sine qua non) pentru luarea deciziei suicidare. În cazul în care decizia de a se sinucide nu se aflăîn legătură de cauzalitate cu comportamentul făptuitorului, fiind o reacţie imprevizibilă, irelevantăşi excesivă, componenţa infracţională prevăzutăla art.150 CP RM va lipsi. Problema sinuciderii în cadrul eutanasiei nu constituie obiectul de cercetare al acestui articol.
Pentru a obţine concluzii relevante şi superioare celor precedente în doctrină, se va purcede la o analiză multiaspectuală a conceptului de suicid, la o abordare pluridisciplinară
(drept penal, psihologie, psihiatrie, medicina legală, criminologie, sociologie) a acestui fenomen, precum şi vor fi utilizate anumite concluzii relevante din practica CtEDO, practica
judiciarăa Republicii Moldova şi cea a României.
The basic purpose of present study consists in scientific re
search of the psychological port
rait of the victim in cases
of inducement to suicide (art.150 CC RM) by means of psychological and psychiatric explanations as well as of the
forensic medicine, which are relevant to the moment of decision-making in suicide.
Especially, this scientific revise is dedicated to the most disputable aspects of differentiation between voluntary
suicide, induced suicide and intentional murder of the victim
committed by its physical force. As a result, the author has
accepted the scientific points of view which are promoting the idea that the internal causes (such as psychiatric pathology
of the victim) is the determinative one during the commission
of ‘voluntary’ suicide, when
the social causes (external)
characterize the inducement to
suicide in the sense of the
article 150 CC RM, but a condition
must be respected (condition
sine qua non) – such causes must be ‘necessary’ and ‘sufficien
t’ in the process of decision-making in the cases of induced
suicide. In such cases when the decision to commit a suicide being an individual, irrelevant, unforeseeable and excessive
reaction of the victim is not in a causal relationship with the
criminal misbehavior of the o
ffender, and, as a result, the
Corpus Delicti of inducement to suicide (art.150 CC RM) will be absent. The problem of euthanasia is not a matter of
this scientific article.
In order to obtain conclusions and reco
mmendations which would be relevant and
superior to the precedent scientific
results, there will be performed a multilateral analysis of the suicide concept, an extensive scientific approach of the
discussed phenomenon with implications of criminal law (psychology, psychiatry, legal medicine, criminology and
sociology), as well as the demonstration of relevance of
some cases from ECHR, and relevant judicial practice from
Moldova and Romania.