Evoluţia în cariera didactică şi dezvoltarea profesionalăîn acest domeniu este marcată
de condiţii specifice exercitării profesiei: societatea nu apreciazăla justa valoare munca specialiştilor în domeniul educaţiei, iar înşişi specialiştii în domeniul educaţiei consideră că munca lor are multiple inconvenienţe. Pornind de la aceastăsituaţie, am lansat ipoteza, că cei care au reuşit să avanseze ierarhic în cariera educaţională sunt mai motivaţi pentru predare şi pentru a rămâne în sistem. Cercetarea realizată prin metoda chestionarului a scos în evidenţăcă profesorii, cei care realizeazăo evoluţie în carierăconform modelului orizontal, sunt motivaţi săfacăpredare, fiindcăle place această muncă. Managerii şcolari, care au făcut o carieră conform traseului vertical, sunt predispu şi să fie în continuare manageri, însăs-au îndepărtat de predare. Concluzionăm, deci, cănu modelul traseului evoluţiei în carieră este determinant pentru dezvoltarea profesională, ci particularităţile individuale şi reprezentările persoanei despre progres şi succes.
Career path evolutionand professional development in the area are marked by some conditions which are specific for the job: the society does not appreciate too much the job of professionals in education, which in their opinion still has many difficulties. This situation supports our hypothesis that the people who have been able to advance in their educational career are more motivated to teach and to stay in the system. The questionnaire method of our research revealed that teachers who achieved a success in their careers according to the horizontal model are more motivated to
teach and enjoy doing it. School managers who have made a career according to the vertical model are more likely to be managers than teachers. We conclude that individual characteristics and opinions about progress and success are more important for professional development than the career path evolution.